Przeskocz do treści Przeskocz do menu

Sincronizarea timpului de precizie IEEE 1588

Kalendarz

Sincronizarea timpului de precizie IEEE 1588

Un număr tot mai mare de aplicații de securitate și control al substațiilor încep să utilizeze Ethernet ca principal canal de comunicare. Prin urmare, este rezonabil să presupunem că Ethernet va deveni principalul mijloc de comunicare pentru viitoarele substații, nu numai la nivel de transmisie, ci și pentru serviciile asociate, cum ar fi sincronizarea precisă a timpului.

Stațiile digitale necesită o arhitectură de rețea optimizată din punct de vedere al timpului, care să integreze pe deplin toate elementele sistemului de automatizare IEC 61850. Prin optimizarea domeniului timpului se înțelege că include, în mod critic, latența și fluctuațiile pachetelor, dar și, poate cel mai important, capacitatea rețelei de a transporta sincronizarea precisă a timpului. Multe aplicații IEC 61850 necesită o sincronizare temporală de mare precizie și o redundanță rapidă, dacă nu chiar fără pierderi, a comunicațiilor pentru a funcționa corect și a atinge nivelul de fiabilitate cerut în industria energetică.

Având în vedere costul și fiabilitatea sistemelor de măsurare bazate pe receptoare GNSS (Global Navigation Satellite Systems) distribuite, este recomandabil ca unitățile de distribuție să utilizeze mai puține receptoare GNSS distribuite și să opteze pentru implementarea unor sisteme centralizate de distribuție a timpului mai fiabile și mai robuste, cu diferite surse de date de intrare și algoritmi de validare. Acest lucru va rezolva problemele legate de calitatea sincronizării timpului, de întreținerea rețelei de sincronizare și de rezistența la bruiaj sau la sabotaj. Presupunând că este disponibilă o sursă de timp precisă și centralizată a stației, distribuția fiabilă și exactă a timpului va fi esențială pentru funcționarea corectă a aplicațiilor critice de control și măsurare care necesită o precizie de sincronizare nu mai mică de ±1 μs.

Din punct de vedere al costurilor, complexității și fiabilității în comparație cu diferitele metode de sincronizare a timpului disponibile, protocolul Precision Time Protocol (PTP) definit în IEEE1588 v2.1 este un bun candidat pentru rezolvarea problemelor de sincronizare în substații.
Acest articol oferă o introducere în IEEE 1588 v2.1 și oferă cunoștințe generale despre problemele de aplicare a sincronizării temporale de precizie. De asemenea, sunt abordate cerințele generale pentru timpul de precizie în aplicațiile din substații.

IEEE 1588 - Introducere

Standardul actual IEEE 1588 v2.1: 2019 (versiunea anterioară IEEE1588 v.2.0:2008) definește a doua generație a Precision Time Protocol, cunoscut și sub numele de PTPv2.1 sau 1588v2.1. Standardul PTP oferă posibilitatea de a realiza o sincronizare de mare precizie a timpului cu dispozitivele Ethernet (de obicei switch-uri) prin procesarea hardware-software a timpului precis și a mesajelor PTP. Procesarea hardware cu suport software poate compensa incertitudinea introdusă de sistemele de operare în timp real și alte întârzieri create în timpul procesului de sincronizare în dispozitivele de distribuție a sincronizării, precum și în dispozitivele care sunt sincronizate. Marele avantaj al celei de-a doua versiuni a PTP este că nu afectează funcționarea altor protocoale care rulează în rețeaua Ethernet și reduce sarcina CPU. Prin urmare, este posibilă distribuirea acestuia cu alte protocoale de stație sensibile la timp, cum ar fi Generic Object Oriented Substation Event (GOOSE), Sampled Values (SV), Phasor Measurement Units (PMU) și alte protocoale de automatizare a stațiilor. La construirea stațiilor, este important să se echipeze switch-urile Ethernet cu suport hardware complet pentru PTP, împreună cu profilurile necesare, adică cel puțin Power Profile - IEEE C37.238 și IEC 61850-9-3, disponibile numai pe switch-urile de cea mai înaltă clasă.

PTP suportă suportul pentru ceasuri principale multiple (MC), permițând dispozitivelor să selecteze cel mai bun ceas principal (Grand Master Clock - GMC) prin intermediul algoritmului Best Master Clock (BMCA). În cazul unei degradări a calității ceasului selectat ca maestru, este posibil să se selecteze automat un alt ceas în timp real pentru a acționa ca nou GMC pentru receptor, cu o precizie mai bună decât cea a ceasului anterior, până când acesta își recapătă capacitatea de sincronizare la nivelul anterior.

Una dintre principalele caracteristici ale PTP este flexibilitatea sa, deoarece poate fi utilizat pentru numeroase aplicații de sincronizare a timpului cu o precizie mai mică de 1 μs.

Obiectivele PTP sunt următoarele:

  • precizie de nanosecunde a distribuției timpului,
  • minimizarea resurselor CPU în detrimentul suportului hardware,
  • punerea în aplicare a sincronizării precise în rețelele de date,
  • susținerea ceasurilor cu capacități diferite, cum ar fi precizia, acuratețea și stabilitatea.

IEEE 1588 PTP este utilizat în multe domenii, cum ar fi telecomunicațiile, automatizarea industrială, automatizarea stațiilor, rețelele audio și video, bursa de valori și proiecte specifice IoT, printre altele. Un avantaj esențial este faptul că IEEE 1588 poate fi distribuit prin cablu, dar și prin radio Ethernet: nu necesită o rețea suplimentară de distribuție a timpului și evită necesitatea de a instala zeci sau sute de receptoare GNSS asociate cu unități care necesită timp de precizie. În același timp, PTP este mai precis decât Network Time Protocol (NTP), deoarece PTP poate oferi o precizie de ordinul nanosecundelor cu suport hardware de marcare a timpului. Prin urmare, este ideal pentru aplicațiile bazate pe stații. Tabelul 1 rezumă caracteristicile diferitelor metode de sincronizare disponibile în prezent pentru substații.

Tabelul 1: Comparație între diferitele metode de sincronizare a timpului pentru substații

Tipuri de ceasuri

Patru tipuri principale de dispozitive sunt definite pentru standardul PTP, și anume Ordinary Clock (OC), Transparent Clock (TC) și Boundary Clock (BC), precum și ceasul principal menționat anterior. Aceste ceasuri lucrează împreună pentru a distribui mesaje de sincronizare de mare precizie în întreaga structură temporală.

Ceasul sclav obișnuit (Ordinary Slave Clock - OSC) este un dispozitiv PTP de precizie sincronizat în timp. Acesta menține o scală de timp în domeniul PTP și se sincronizează cu aceasta pentru sincronizarea ulterioară a circuitelor interne dependente de aplicație. Pentru aplicații, acesta poate oferi o scală de timp sub forma unui marker și/sau a unui semnal PPS (Pulse Per Second). Precizia de sincronizare pe care o poate oferi OSC depinde de circuitele interne și de clasa oscilatorului local. Este posibil să se utilizeze Ethernet sincron pentru a îmbunătăți performanța de sincronizare a oscilatorului local, în cazul în care această funcționalitate este acceptată.

Ceasul transparent (TC) Mesajele PTP din sistemele de comunicații sunt trimise prin comutatoare și routere cu o anumită întârziere. Rolul TC este de a măsura cu precizie întârzierea de comutare și de a adăuga această informație la mesajul PTP.

Comutatoarele TC pot fi configurate în două moduri: TC End-to-End (E2E) sau TC Peer-to-Peer (P2P), în funcție de mecanismul de măsurare a întârzierii utilizat. Dacă temporizatorul funcționează în modul E2E, timpul de întârziere este adăugat la câmpul de corecție al mesajului PTP țintă. Pe de altă parte, TC P2P comunică, de asemenea, cu dispozitivul din amonte (din partea MC) căruia îi trimite mesaje PTP Peer pentru a obține informații despre întârzierea conexiunii, care se adaugă la câmpurile de corecție împreună cu timpul de așteptare al pachetelor PTP. Modul de calculare a întârzierii P2P este necesar pentru aplicațiile stației în profilurile necesare. Nu este posibilă operarea echipamentelor de stație inteligentă cu modul E2E, care este definit în aplicațiile de telecomunicații, de exemplu, profilul de telecomunicații ITU-T G.8275.1. Prin urmare, atunci când se selectează hardware dedicat soluțiilor de stație, trebuie verificate cu atenție capacitățile PTP ale dispozitivului. Corectarea ulterioară a mecanismului de calcul al întârzierilor prin înlocuirea software-ului se poate dovedi greoaie sau imposibilă fără înlocuirea hardware-ului.

Ceasul de graniță (BC) este format din OSC și MC separate de circuite interne de sincronizare a timpului și frecvenței (circuite de oscilator local). Ansamblul implementat în comutatorul de rețea permite detectarea automată a laturii ceasurilor principale și, prin intermediul algoritmului BMCA, selectarea celei mai bune surse. Pe portul de comutare desemnat de algoritmul BMCA, funcția OSC este setată automat, iar restul porturilor configurează automat modul MC. Ca urmare, BC-urile împart zona de sincronizare în diferite segmente sau subdomenii, fiecare dintre acestea putând avea setări de configurare diferite într-o anumită măsură. Ca și în cazul TC-urilor, calculul întârzierilor poate avea loc în mod E2E și P2P. Pentru aplicațiile stațiilor, este necesar modul de calcul al întârzierilor P2P. La configurarea aplicațiilor BC și a aplicațiilor pentru stații, trebuie menționat faptul că este necesar suportul unor profiluri specifice, de exemplu, cum ar fi IEEE C37.238 și IEC 61850-9-3.

Figura 1: Exemplu de rețea de sincronizare PTP bazată pe soluții Bitstream

După cum se arată în figura 1, rețeaua de sincronizare a timpului poate suporta orice topologie de conexiune. Un mecanism de selectare a celui mai bun ceas se va asigura că traseul de sincronizare este selectat corect și că traseul este comutat către cea mai bună sursă. Structura poate fi pe mai multe niveluri și poate include legături de transmisie eterogene (pereche torsadată, fibră optică sau radio WiFi). În absența unui suport direct al protocolului PTP în dispozitivele finale, acestea pot fi sincronizate de la dispozitive intermediare din lanțul PTP echipate cu ieșiri corespunzătoare, de exemplu PPS - sincronizare și ceas de 10 MHz - sincronizare. Un astfel de nod trebuie să joace rolul de OSC sau BC pentru a putea emite semnalele corespunzătoare. Un rol important într-o rețea atât de extinsă este jucat de un sistem de supervizare sau de monitorizare a calității sincronizării. Prin urmare, dacă serverele de timp și elementele de nod provin de la un singur producător, acestea vor fi echipate cu un sistem de configurare și de supraveghere coerent, ceea ce va facilita întreținerea unei astfel de infrastructuri.

Figura 2 prezintă metoda de calcul al întârzierilor pentru configurațiile P2P necesare în rețelele de generare a energiei electrice, de automatizare industrială sau audio-video. Schimbul de mesaje prezentat se referă la modul One Step, care va fi abordat mai târziu în acest articol.

Figura 2: Exemplu de calcul al latenței în modul P2P (One Step)

După cum este descris în figura 2, un mesaj de sincronizare care poartă un timbru de precizie este distribuit prin două noduri (comutatoare) care funcționează în modul TC. Fiecare dintre acestea, pe baza schimbului de mesaje Pdelay_Req (Peer Delay Request) și Pdelay_Res (Peer Delay Response) între noduri, are sarcina de a determina întârzierea legăturii. Dispozitivele TC determină, de asemenea, doar întârzierea de propagare Residence Delay. Fiecare nod include întârzierile calculate în mesajul SynC. La sfârșitul procesului, receptorul ia în considerare ultima întârziere de cale.

Sincronizarea receptorului și a rețelei IEEE 1588v2

Descriind procesul de sincronizare a rețelei și a dispozitivului în general prin intermediul protocolului IEEE 1588 v2.1, acesta constă în mai multe etape, după cum urmează:

1. Stabilirea ierarhiei Maestru-Sclav: stabilirea rolului și a stării fiecărui port al tuturor ceasurilor de delimitare și al ceasurilor obișnuite prin utilizarea mecanismului BMCA.

2. sincronizare: ceasul Marelui Maestru începe să sincronizeze ceasurile sclavilor.

3. măsurarea întârzierii pentru nodurile de rețea configurate în modul P2P sau determinarea întârzierii dintre maestru și sclav în modul E2E.

4. sincronizarea nodurilor de ceasuri de frontieră și a nodurilor de ceasuri sclave obișnuite.

Sincronizarea nodurilor OSC și BC se va face în etape. În mod obișnuit, în astfel de dispozitive, sunt integrate circuite de control automat pentru a regla sincronizarea internă. În mod obișnuit, regulatorul încearcă să regleze frecvența, iar în etapa următoare se ocupă de reglarea fină a fazei (sincronizare). În funcție de setările elementelor inerțiale ale regulatorului, timpul de reglare a fazei poate ajunge la câteva minute. Acordarea fazei va fi sensibilă la schimbările de frecvență ale oscilatorului local, prin urmare, este o parte importantă a dispozitivului OSC sau BC. Putem îmbunătăți sincronizarea temporizării PTP prin sincronizarea circuitelor de frecvență folosind Synchronous Ethernet (SyncE) specificată prin ITU-T G.8261, ITU-T G.8262 și ITU-T G.8264, după cum se arată în figura 3. În acest caz, sincronizarea frecvenței se face folosind stratul fizic Ethernet, iar PTP se ocupă de reglarea fazei OSC. Combinația acestor două metode este inerentă în rețelele de telecomunicații, în timp ce, din motive necunoscute, este mai puțin frecventă în rețelele de automatizare.

Figura 3: Utilizarea Ethernet-ului sincronizat pentru a îmbunătăți performanța dispozitivelor BC cu PTP.

Cel mai bun algoritm al ceasului principal

BMCA este un algoritm de luare a deciziilor aplicat tuturor nodurilor care acceptă funcția de sincronizare a ceasului, adică au un OSC. Un port al ceasului sclav ordinar are două stări de bază posibile: Slave și pentru BC Slave și Master. Există, bineînțeles, mult mai multe stări pe care le poate lua un port OSC sau un port de dispozitiv BC. Acestea definesc atunci stări tranzitorii sau de urgență. Cu toate acestea, în funcție de setările de configurare și de decizia BMCA în cazul disponibilității Ceasului Maestru, se ia o decizie finală cu privire la starea portului ca tip Slave de recepție sau ca tip Master de sincronizare. Dispozitivele TC nu sincronizează circuitele interne și doar transmit mesaje PTP și procesează timestamp-uri pentru mesajele selectate, deci nu utilizează algoritmul BMCA și nu există stări definite ale portului, așa cum s-a menționat mai sus.

Ceasul Maestru cu sincronizare definit pentru profilul respectiv trimite informații despre proprietățile ceasului către rețea prin intermediul mesajelor Announce. Schimbarea Maestrului și inițializarea BMCA pot fi declanșate de absența mesajelor Announce de la Marele Maestru existent pentru o anumită perioadă de timp. Procesul poate fi, de asemenea, declanșat automat atunci când Maestrul activ se degradează (lipsa semnalului GNSS) sau când un alt nod cu un ceas mai bun este conectat la rețea. BMCA utilizează setul de date de la Announce pentru a decide care Maestru are cea mai bună precizie sau dacă utilizatorul i-a acordat cea mai mare prioritate pentru a fi selectat ca Mare Maestru. Datele de decizie sunt enumerate mai jos, în ordinea priorității:

1. Prioritate 1: aceasta este o setare definită de utilizator care poate fi configurată de la 0 la 255. Valorile mai mici au prioritate. Este concepută pentru a fi cea mai înaltă din listă pentru a ocoli restul comparațiilor BMCA și pentru a accelera execuția, precum și pentru a oferi utilizatorilor libertate în ceea ce privește setările ceasului.

2. ClockClass (starea de sincronizare cu ceasul atomic): Valoarea ClockClass, care indică capacitatea de a urmări timpul sau frecvența sau, cu alte cuvinte, starea ceasului. O valoare de 6 indică sincronizarea cu ora atomică. Cu cât valoarea este mai mare, cu atât clasa este mai slabă. O valoare ClockClass de 255 este utilizată pentru ceasurile slave care nu se sincronizează în lanțul PTP al dispozitivelor din aval.

3. Precizia ceasului: aceasta este o valoare enumerată estimată de ceas pe baza atributului sursei de timp și a capacității ceasului însuși de a o suporta.

4. Abaterea ceasului (offsetScaledLogVariance): Aceasta este o valoare statistică pe scară logaritmică care reprezintă precizia cronometrului atunci când nu este sincronizat prin PTP pe baza algoritmului specificat în PTPv2 (BC).

5. Prioritate 2: Aceasta este o altă setare a priorității de către utilizator, similară cu Prioritate 1. Dacă există două ceasuri Grandmaster identice, această setare poate fi utilizată pentru a selecta Master-ul preferat.

6. Clock Identification (GrandMasterID): valoarea modificată a adresei MAC a ceasului, care este o valoare unică pentru fiecare ceas din LAN.
Se poate întâmpla ca mesajele de la ceasul Grand Master să urmeze rute diferite către dispozitivul Ordinary Clock (Ceas obișnuit). În acest caz, algoritmul BMCA intră în modul de determinare a căii de sincronizare și analizează o serie de alte informații pentru a decide asupra stării portului și a mesajului de eroare. Figura 4 prezintă un algoritm BMCA simplificat.

Figura 4: Metoda de selectare a unui ceas BMCA mai bun

Doi pași și un pas

Pentru fiecare tip de nod PTP au fost definite două metode de transmitere a mărcii temporale, și anume One Step și Two Step. Definirea celor două metode de transmitere a unor mărci temporale precise a rezultat din dezvoltarea capacităților hardware ale dispozitivelor de rețea în ceea ce privește suportul pentru mesajele PTP. În primele soluții, funcția de recuperare a timpului real din circuitele interne ale dispozitivului de ceas principal în timpul generării cadrelor de sincronizare care transportă marca temporală s-a dovedit a fi dificil de realizat. Prin urmare, s-a decis adăugarea anunțării timpului printr-un mecanism în două etape. Atunci când se trimite o ramă Sync care poartă un timestamp, ora reală nu este adăugată, ci doar blocată în registrul dispozitivului. Apoi, cu mesajul de urmărire, marca temporală memorată anterior este recuperată și trimisă deja în modul unui cadru de difuzare normal. În cursul dezvoltării dispozitivului, modul One Step este deja acceptat în majoritatea cazurilor și poate fi considerat modul preferat și vizat. Există interoperabilitate atunci când dispozitivele funcționează în ambele moduri. Figura 5 prezintă modul în care se schimbă mesajele în modurile One Step și Two Step. Pentru simplificare, aceasta este prezentată în modul de calcul al întârzierii E2E. De asemenea, pentru modul P2P, după cadrul de sincronizare se va trimite un mesaj de urmărire (Follow Up), nu vor exista alte mesaje, care vor fi înlocuite de mesajele Peer.

Figura 5: Calculul întârzierilor cu un pas și cu doi pași în modul E2E

Profil de putere IEEE 1588

În standardul PTPv2, profilurile introduse permit o serie de opțiuni în ceea ce privește configurarea lor. Profilurile definesc anumite funcții, indicând utilizarea lor specifică.
În primul rând, profilul IEEE Std C37.238-2011 Power Profile a fost creat pentru aplicațiile de putere (în principal aplicații PMU), care, datorită parametrilor optimizați și configurației minime din partea utilizatorului, permite obținerea unei precizii de sincronizare de mai puțin de 1 µs cu topologii de rețea tipice sistemelor de automatizare a substațiilor. Acesta a fost urmat de un profil denumit "Utility Profile", descris în IEC61850-9-3:2016. Imediat după aceea, profilul de putere a fost simplificat și a fost creat documentul IEEE Std C37.238-2017. Profilele specifică configurațiile PTP, modul în care sunt determinate întârzierile și adaugă câmpuri TLV specifice. Absența acestor câmpuri în mesajele PTP înseamnă că PTP-urile nu sunt interoperabile cu echipamentele de automatizare a stațiilor.

Baza de informații de gestionare (MIB) pentru protocolul simplu de gestionare a rețelei (SNMP) pentru profilul de putere PTP este, de asemenea, definită în documentele de standardizare a profilurilor și permite monitorizarea parametrilor cheie ai dispozitivului cu ajutorul instrumentelor standard de gestionare a rețelei.
Profilul de putere definește cerințe pentru comutatoarele Ethernet care pot introduce o imprecizie de cel mult 50ns în modul TC și 200ns în modul BC. Pentru OSC se presupune o valoare de imprecizie de cel mult 200ns. Dispozitivul MC ar trebui să ofere o precizie mai bună de 200ns.
Profilurile utilizate în industria energetică impun utilizarea comutatoarelor în modul PTP Peer-to-Peer pentru a transporta toate mesajele PTP în rețeaua Ethernet și ca toate mesajele să fie transmise utilizând cadre de difuzare Ethernet la nivelul 2 al modelului OSI/ISO. Presupunerea făcută cu privire la metoda de determinare a întârzierii prezintă următoarele avantaje:

  • Traficul și sarcina care este direcționată către ceasul principal din rețea nu crește pe măsură ce se adaugă mai multe dispozitive OSC. Marele maestru comunică doar cu comutatorul Ethernet la care este conectat.
  • Sistemul PTP ia automat în considerare întârzierile calculate pentru fiecare conexiune , atunci când conexiunea principală de rețea eșuează și se utilizează o cale alternativă. Întârzierile de traseu sunt măsurate pe toate legăturile de rețea, chiar și pe cele blocate pentru traficul normal, de exemplu, de protocoalele SpanningTree, ITU-T G8032 etc.
  • Posibilitatea de a urmări pe dispozitive (chiar și pe TC) starea legăturilor și întârzierile implicate.

Avantajele utilizării PTP

Având în vedere schița tehnologică prezentată, utilizarea PTP pentru a distribui timpul de la serverele de timp GMC precise și centralizate, situate în substații, prin intermediul aplicațiilor locale distribuite ale receptorilor GNSS prezintă următoarele avantaje:

1. Distribuția datelor și sincronizarea timpului se realizează în aceeași rețea Ethernet.
2. Precizia sincronizării nu este afectată de traficul Ethernet. Doar dacă rețeaua este suprasolicitată sau reconfigurată, mesajele PTP pot fi pierdute. Această situație poate fi evitată prin utilizarea în proiectarea arhitecturii a unor switch-uri Ethernet cu interfețe de 10Gbit/s. Astfel, se economisește bugetul, iar o rețea cu sincronizare precisă poate fi utilizată pentru a transmite date de propagare sensibile la timp de pe magistrala de proces IEC 61850, cum ar fi PMU, GOOSE sau SV.
3. PTP-ul oferă posibilitatea de a utiliza ceasuri Grandmaster redundante cu basculare automată.
4. Rețeaua poate fi extinsă fără a încărca inutil Grandmaster datorită configurației P2P.
5. întârzierile de propagare datorate cablurilor lungi sunt compensate automat. 6. Calibrarea nodurilor și a dispozitivelor pe teren nu trebuie să se facă manual.
6. în profilul de putere PTP, rata de transmitere a mesajelor ( aproximativ la fiecare 1s) a fost optimizată pentru a satisface cerințele de obținere a unei precizii mai bune de 1 µs, fără a provoca, de asemenea, un trafic excesiv în rețeaua partajată.
7. Nu există probleme de configurare în ceea ce privește timpul universal coordonat (UTC) sau ora locală. Se utilizează o singură referință de timp, astfel încât toate dispozitivele OSC de pe stație și din afara stației să utilizeze timpul atomic internațional (TAI), evitându-se, printre altele, problemele legate de schimbarea orei.
8. PTPv2 poate fi transmis atât prin fibră optică, cât și prin Ethernet cu perechi torsadate sau chiar prin rețele radio.
9. PTP transmite un decalaj de timp local, astfel încât nu este necesară configurarea unui fus orar local pe relee de securitate.
10. Orice modificare a datelor privind ora de vară trebuie efectuată doar la Grandmaster și nu la fiecare dispozitiv din rețea. Mecanismul utilizat este definit în IEEE C37.238-2011/2017, precum și în profilul de utilitate.
11. Protocoalele care permit conexiuni Ethernet redundante, cum ar fi RSTP, ITU-TG.8032 Parallel Redundancy Protocol (PRP) și High-availability Seamless Redundancy (HSR), pot fi utilizate pentru a crește fiabilitatea conexiunilor de rețea între dispozitivele PTP.

Krzysztof Nowacki, M.Sc.
Director de cercetare și dezvoltare
Bitsream S.A.
www.bitstream.pl

Literatura de specialitate:

1. IEEE 1588 v2.1:2019 - IEEE Standard for a Precision Clock Synchronization Protocol for Networked Measurement and Control Systems
2. IEEE Std C37.238™-2017, IEEE Standard Profile for Use of IEEE 1588™ Precision Time Protocol in Power System Applications
3. IEC TR 61850-90-12 :2020 Communication networks and systems for power utility automation - Part 90-12: Wide area network engineering guidelines
4. IEC TR 61850-90-5:2012 Communication networks and systems for power utility automation - Part 90-5: Use of IEC 61850 to transmit synchrophasor information according to IEEE C37.118
5. Practical aspects of IEC 61850-9-2 implementation in microprocessor-based protection and control IEDs
6. IEC 61850-9-2 LE (Lite Edition). Implementation Guideline for Digital Interface to Instrument Transformers using IEC 61850-9-2.
7. IEC 62439-3 (International Standard). Industrial Communication Networks – High Availability Automation Networks – Part 3: Parallel Redundancy Protocol (PRP) and High-availability Seamless Redundancy (HSR).
8. A. Carta, N. Locci, C. Muscas, F. Pinna, and S. Sulis, "GPS and 1588 synchronization for the measurement of synchrophasors in electric power systems," Computer Standards & Interfaces, vol. 33, no. 2, pp. 176-181, February 2011.
9. K. Behrendt and K. Fodero, "The Perfect Time: An Examination of Time Synchronization Techniques," SEL Inc., TP6226-01,